La inceput a fost ideea. O idee care ma obseda de cativa ani. Trupele prin care treceam se eschivau cu usurinta in fata unui efort atat de mare pentru o chestie atat de mica si tot timpul se gaseau motive pentru a face numai pe jumatate un concert acustic. Vazusem nenumarate unplugged-uri, incepand cu celebrul Nirvana, trecand prin Annie Lennox, Pearl Jam, Eric Clapton, The Cure, Alice in Chains, Bjork si terminand cu mai recentul Korn. Ideea de unplugged ma fascina – sa prezinti un material muzical conceput pentru instrumente electrice intr-o haina acustica, mai intima si cu alte valente de exprimare.
Ideea a inceput mai in gluma mai in serios sa fie analizata la o masa din Clubul Taranului, masa la care prezenti mai erau Codrut Dumitrescu, Victor Panfilov si Oleg Mutu. Primul subiect a fost, cum era si normal, spatiul de desfasurare. S-au propus pe rand diverse sali cu prestanta mai mare sau mai mica – Opera Nationala, Sala Arcub,Teatrul National, Palatul Copiilor, ba chiar un castel de undeva din provincie unde Oleg filmase o reclama. Victor a pus in cele din urma punctul pe i si ne-a amintit de Teatru 74, un spatiu micut aflat in podul unui bastion medieval din Tg.Mures unde cantasem in timpul Forbidden Tour-ului. Am fost imediat de acord, locul cu pricina era foarte intim si extrem de prietenos, iar in timpul turneului acolo ne simtisem intr-adevar minunat. Oleg a spus ca in principiu il va filma cu echipa lui, lucru care nu s-a intamplat in cele din urma din cauza programului extrem de incarcat cu cinematografia, dar ne-a facut sa luam mult mai in serios lucrurile decat pana atunci. In zilele urmatoare am inceput sa ne gandim serios la strategie, am programat repetitii, Codrut a vorbit cu oamenii de la Teatru 74, care au fost foarte entuziasmati de idee, am primit apoi o schita a teatrului pe baza careia Victor a inceput sa calculeze necesarul de echipament.
A aparut ideea cu invitatii, care initial trebuiau sa fie trei, fiecare pe cate un act, fiecare cantand o piesa proprie si o piesa byron. Numai ca pe cine sa invitam? Am facut o mica sedinta in care am incercat sa definim caracteristicile invitatului. Una la mana trebuia sa ne placa. A doua la mana trebuia sa fie destul de cunoscut incat sa merite efortul. A treia la mana trebuia sa se potriveasca dar sa fie altfel, sa aiba ceva ce noi nu aveam.
Alexandru Andries ne place, e cunoscut, are ceva ce noi nu o sa avem niciodata si e cumva din film. Fiind prieten cu 6fingers de ceva ani, a fost destul de usor de ajuns la dumnealui, in ciuda faptului ca se incapataneaza sa nu aiba telefon.
Paula Seling ne place, e cunoscuta, are o voce pe care noi sigur nu o vom avea niciodata si e cumva din film, desi la televizor se vede altceva. Paula a urmat cursurile Scolii Populare de Arta din Baia Mare, unde pe vremea aceea preda doamna profesoara Matesan. Profesoara care are un plod zvapaiat care canta cu noi.
Al treilea invitat ne placea, era destul de cunoscut si era din film, numai ca nu a putut sa-si ia liber in ziua aceea.
Citeste in continuare:
Episodul 2
Episodul 3
Episodul 4
Hai ca te pricepi sa mentii suspansul! 🙂
Vreau sa aflu ce nu s-a vazut din spatele platformei fixe :D.