Finalul de an trecut mi-a fost marcat de două albume destul de necunoscute, însă de luat în seamă. Unul dintre ele este al trupei „The Divine Comedy” şi se numeşte „Casanova”, lansat, după cum ziceam şi în titlu, în 1996 (!). Dacă aţi auzit până acu’ de ei, bravo vouă, eu abia i-am descoperit.
Aşa numita trupă e formată din compozitorul/textierul/aranjorul/vocalistul irlandez Neil Hannon, un tip micuţ, urâţel şi plin de umor, de multe ori auto-ironic, şi o orchestră de vreo douăzeci de oameni care-i cântă muzica, inspirată de înaintaşi precum Scott Walker sau Jacques Brel, dar cu accente alternative.
Albumul despre care vorbeam este viu, inteligent, şugubăţ chiar, iar eu nu mă pot plictisi ascultându-l.
Audiţie plăcută!