Mă frământă foarte mult situaţia Ucrainei. Încerc să înţeleg de ce stăm cu toţii pe margine și privim. Cumva am înţeles ce s-ar putea întâmpla dacă s-ar implica alte ţări în acest genocid.
Mă întreb ce aș face eu dacă ar trebui să-mi părăsesc ,,acasa”. Nu cred că aș fi atât de curajosă precum majoritatea ucrainienilor. Nu-i cunoșteam deloc, m-au impresionat profund.
În altă ordine de idei, memento este o piesă extaordinar de matură. Ador cuvintele folosite. Mi se pare o piesă atât de grea…
O culegere de frământări:
Frământări #56
Gândul că unele relații din viața mea contează mai mult pentru mine decat pentru ceilalți implicați în ele. Oare merită ...
Frământări #55
Ca nu stiu sa am grija de cei dragi mie ...
Frământări #54
Ceea ce mă frământă este că oamenii se îndepărtează unii de ceilalți. Unii dintre noi nu știm să mai primim ...
Frământări #53
discuțiile de cuplu prin care ne dorim să înțelegem mai bine cum putem răspunde nevoilor celuilalt ...
Lasă un răspuns