Monstru #15

Monstrul care mi se ascunde sub pat sunt de fapt mai mulți monstruleti mai pici si anume, în primul și în primul rând să nu mai pot comunica cu oamenii, mi-e frică de izolare, de izolare completă față de oameni. Mi-e frică să nu fiu ascultată și să nu mi se acorde atenție. Mie frică să ajung să vorbesc singură ca macar eu sa ma ascult.
Mi-e frică să ajung să nu mai fiu importantă pentru cineva si mi-e frică enormă de moartea celor dragi sau a cunoscuților.
Mi-e frică că la un moment dat nu o sa mai fiu capabilă să mă exprim în cuvinte si ca o sa ma amuțesc.
Si mi-e frică să accept că nu toți oameni sunt asa cum mi-am închipuit eu la început.
Mi-e frică să nu stiu ce îmi rezervă ziua de maine pentru ca viața este fix ca o ruletă rusească azi esti aici si râzi, mâine ai un accident de mașină și dispari definitiv din această viață.