(publicat inițial pe 25 ian 2016)
Pescuitul ca activitate terapeutică este o temă adânc înrădăcinată în psyche-ul colectiv românesc, din cele mai vechi timpuri. De la Caragiu la Andrieș, o pleiadă de artiști au onorat plăcerea incomprehensibilă pentru unii de a tremura și asuda ore și zile urmărind un dop pe o baltă cu unic scop explicit captura câtorva ghiborți cu minim 2 ochi. Apetența românească pentru ghiborț radioactiv nu pare a avea limite, amintind de inocularea progresivă cu venin a herpetologilor, dar pentru a rezista unui război atomic. Să aibă cine citi Formula As atunci.
Dar e doar o aparență, să nu ne lăsăm înșelați.
Zice poetul: I’m getting ugly, bald and fat, sitting on my couch, watching the game.
Poate că, de fapt, pescuitul este tratamentul de midlife crisis pentru cei care n-au bani de Porsche roșu și secretară.
Cu Gone Fishing, Dan a făcut o glumă cu trimitere la A Kind of Alchemy, ilustrația de sub disc (dacă-l aveți, înțelegeți). Mi-l imaginez pe omul vitruvian peste ani, chelios și gras, cu o pizza-n mână și o nevastă cicălitoare, evadând la copcă în februarie. Și, evident, căzând în ea.
Asta e piesa mea favorită de pe album, finalul ăla îmi dă fiori. E un sfârșit urmat de un nou început, inima amorțită de trecerea timpului începe din nou să-i bată, e o moarte și o reînviere, și fiecare poate să interpreteze cum vrea toată povestea. Care continuă cu începutul discului, pe verandă, cu câinele lătrând.
Uneori avem toți nevoie de-un ice bucket challenge.
Și aici am știut de la început ce vreau să fac – un mozaic din gheață cu o inimă roșie în mijloc.
Am făcut tone de cubulețe, cred că încă mai am prin congelator. Voiam să obțin cuburi cât mai transparente și unele roșii în aceleași condiții.
Am aflat așa:
- cu apă distilată n-am încercat, dar apa de robinet și cea plată, chiar și fierte, tot cuburi opace pe fund dau.
- de departe cea mai transparentă gheață e aia de la benzinărie la pungă.
- există și cuburi false de gheață pentru fotografie de produs, oribil de scumpe, dar nu se topesc.
- siropul roșu produce un fel de înghețată mată roz care se topește imediat.
- acuarela roșie produce un cub ceva mai colorat, dar tot complet opac.
- singura soluție bună a fost să umplu cu cerneală roșie diluată niște pungi de făcut cubulețe.
Gata materialele, hai cu aranjamentul, să facem un hallucinating vortex cu roșu-n mijloc și fără pisică înainte să se topească totul pe masă. Și să așez și lumina de contur frumos. Varietatea asta de pisică (Maine Coon) e fascinată de apă în toate formele, complet atipic. E mereu ud pe labe cumva.
Deja începe să se topească…
Oală, prosop, catifea neagră și lumini. Întâi am încercat cu un singur cub central în formă de inimă (cu malformații congenitale fatale):
Mnu.
Asta e ce-mi doream, cu gheața transparentă frumos conturată (dacă se topește, suprafața arată și mai bine) și cea roșie reflectându-se subtil în cea din jurul ei:
I-am întunecat marginile și gata.
The shock of this coldness is making my heart
Beat again
Beat again